1.Producție alimentară
Pomii fructiferi cultivati în cadrul pomiculturii furnizează o gamă largă de fructe care sunt consumate de oamenii din întreaga lume. Fructele reprezintă o sursă esențială de hrană și substanțe nutritive, contribuind la sănătatea și bunăstarea populației.
Fructele au un conţinut ridicat de apă, substanţe uscate (proteine, grăsimi, glucide), fibre, vitamine şi substanţe minerale, ceea ce le conferă o importantă valoare alimentară şi terapeutică. Acestea pot fi folosite în diverse forme: proaspete, deshidratate, coapte la cuptor, salate, compoturi, gemuri, piureuri, băuturi nealcoolice (nectaruri), siropuri sau băuturi alcoolice (cidru, ţuică, rachiu de fructe) sau oţet.
2.Generare de venit
Pomicultura oferă oportunități de venit pentru fermieri și alte persoane implicate în lanțul de producție și distribuție a fructelor. Cultivarea și vânzarea de fructe poate fi o sursă semnificativă de venit pentru comunități întregi, atât în zonele rurale, cât și în cele urbane.
Speciile pomicole prezintă avantajul că pot exploata terenuri cu fertilitate redusă, terenuri în pantă din zona dealurilor pretabile la mecanizare sau terenuri nisipoase.
Cultura diferitelor specii de pomi constituie principala sursă de existenţă pentru o parte însemnată din populaţia ţării care lucrează în plantaţiile pomicole, în fabrici de prelucrare a fructelor, în comerţul cu fructe sau în distribuţia diferitelor maşini agricole, substanţe insecto-fungicide, ambalaje.
Valoarea economică a fructelor provine din veniturile care se obţin din vânzarea lor pe piaţa externă şi la export. Veniturile care se obţin pe 1 hectar de livadă sunt echivalente cu veniturile obţinute pe 5 ha echivalente cultivate cu cereale.
Lemnul unor specii pomicole: cireş, nuc, migdal, păr este considerat ca fiind foarte valoros, fiind utilizat pentru fabricarea mobilei, parchetului, obiectelor de artizanat, etc.
3.Creștere economică regională
Industria pomicolă poate contribui la creșterea economică regională prin crearea de locuri de muncă în agricultură, procesare, transport și vânzare cu amănuntul a fructelor. De asemenea, poate stimula turismul agricol prin atragerea vizitatorilor în livezi pentru recoltatul fructelor sau pentru a participa la evenimente speciale legate de pomicultură.
Cultivarea pomilor fructiferi în spaţii restrânse din jurul clădirilor, în curţi sau în grădini familiare constituie o ocupaţie de agrement şi o sursă de aprovizionare cu fructe.
Pomii şi arbuştii fructiferi din jurul casei, din parcuri şi grădini contribuie la purificarea atmosferei şi au o deosebită valoare estetică.
4.Exporturi și comerț internațional
Multe țări exportă fructe produse local, contribuind astfel la comerțul internațional și la generarea de venituri din exporturi. Pomii fructiferi de calitate superioară și diversele soiuri de fructe pot fi un avantaj competitiv pe piața globală.
Fructele constituie o sursă importantă de valută, prin comerţul care se derulează, fiind bine cunoscut cazul ţărilor mari exportatoare de fructe: SUA, Franţa, Italia, Spania, care realizează miliarde de dolari din acest tip de comerţ
5.Inovare și tehnologie
Pomicultura necesită cercetare și dezvoltare continuă pentru a îmbunătăți calitatea și randamentul culturilor. Aceasta poate duce la inovații în domenii precum selecția genetică, practici agricole durabile, metode de combatere a bolilor și dăunătorilor, precum și tehnici de procesare și ambalare.