În ceea ce priveşte dezvoltarea pomiculturii, tendinţa actuală este :
- de a crea plantaţii superintensive în câmp sau în spaţii protejate care să producă fructe mult rapid şi de bună calitate,
- de a utiliza material săditor liber de viroze, produs prin culturi de meristeme,
- de a schimba rapid soiurile prin introducerea în producţie a noilor soiuri (la 10-12 ani),
- de a micşora volumul lucrărilor manuale efectuate în livadă prin reducerea tăierilor și mecanizarea unor lucrări,
- de a crește ponderea producţiei ecologice la nivel mondial prin utilizarea unor soiuri rezistente la boli şi dăunători, care să nu necesite tratamente cu pesticide.
Dezvoltarea durabilă a pomiculturii în România priveşte armonizarea cu reglementările UE, sprijinirea direcţionată a producătorilor prin subvenţii în condiţiile asigurării unor producţii eficiente. În U.E. se remarcă o tendinţă de reducere a suprafeţelor cultivate cu măr, în special datorită supraproducţiei şi se încurajează cultivarea unor specii deficitare, cu piaţă sigură de desfacere, printr-o politică de subvenţionare şi acordare de prime la înfiinţarea de plantaţii noi în cazul migdalului și a nucului.